Sinuzita este inflamaţia mucoasei care acoperă sinusurile paranazale. Aceasta poate fi acută sau cronică.
Sinusurile paranazale sunt cavităţi care conţin aer şi sunt situate în oasele feţei din apropierea nasului. Rolul cel mai important al acestora este de a încălzi , umezi şi filtra aerul inhalat prin nas. Au de asemenea rol de “cutie de rezonanţă” pentru vibraţiile corzilor nazale.
Simptome
Sinuzita se poate manifesta cu simptome nazale, oculare şi ale urechii mijlocii. Semnele cele mai frecvente ale sinuzitei sunt febră, tuse, nas înfundat, scurgerea secreţiilor în gât (drenaj postnazal). Deseori este însoţită de secreţie nazală purulentă, uneori amestecată cu sânge, vâscoasă, dureri de cap, de gât şi în urechi.
Aceste simptomer şi semen sunt variabile, putând să apară izolat sau în combinaţie , în funcţie de severitatea inflamaţiei şi de sinusurile afectate.
Pentru a preveni cronicizarea , trebiue să consultaţi medicul imediat ce apar aceste simptome.
Cauze
Există două feluri de sinuzite: acută şi cronică.
Sinuzita acută este datorată în cele mai multe cazuri unei infecţii bacteriene, care apare deobicei ca o complicaţie în urma unei infecţii respiratorii virale.
Sinuzita cronică poate fi urmarea unor infecţii bacteriene repetitive, dar de cele mai multe ori este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii superioare asemănătoare astmului. De aceea, strategia pe termen lung este superioară în comparaţie cu intervenţiile terapeutice de scurtă durată. Deşi virozele şi infecţia bacteriana secundară sunt cauzele cele mai frecvente ale sinuzitelor , alergia respiratorie este un factor predispozant important. Alergia poate fi cauza inflamaţiei cornice a mucoasei nazale şi sinusale. Inflamaţia mucoaselor impiedică ”curăţirea” normală a sinusurilor de bacterii şi creşte astfel posibilitatea declanşării unei sinuzite bacteriene secundare. Dacă testele alergologice la alergene inhalatorii sunt pozitive, meduicul vă poate prescrie un tratament antialergic. Astfel, riscul declansării unei infecţii se reduce semnificativ. Deoarece simptomele se pot agrava, pacienţii cu afecţiuni respiratorii, inclusive sinusale, trebuie să evite iritanţi de mediu ca: fumul de ţigară, mirosuri puternice, expunere prelungită la frig.
Modificările de apărare imunologică sau de structură pot sta la baza in fecţiilor cornice ale sinusurilor. Scăderea capacităţii de apărare imunologică poate fi o altă cauză a sinuzitei cronice. Cercetările medicale au demonstrate că la copiii cu sinuzită cronică, răspunsul la tratamentul de imunizare se corelează cu capacitatea naturală de a inactiva bacteriile răspunzătoare de recidivele de sinuzită. Mai mult de jumătate din copiii cu sinuzită cronică studiaţi prezentau anomalii ale sistemului imun.
Modificările structurale ale cavităţii nazale pot fi de asemenea o cauză a sinuzitei recurente. Îngustarea pasajului de drenaj nazal sau obstrucţiile nazale cauzate de tumori, polipi sau deviaţii ale septului nasal (peretele ce desparte cele două fose nazale) sunt cele mai frecvente cause structurale ale sinuzite cronice. Deşi de cele mai multe ori tratamentul medicamentos poate preveni sinuzita recurentă, intervenţia chirurgicală poate fi câteodată necesară pentru rezolvarea obstrucţiei nazale. Mulţi bolnavi cu sinuzită cronică sau recurentă prezintă mai mulţi factori de predispun la infecţie, astfel încât tratarea unei singure cauze este de multe ori insuficientă.
Diagnostic
Chiar dacă simptomele sunt localizate la nivelul sinusurilor, infecţia nu este întotdeauna prezentă. Pentru a ajunge la un diagnostic correct, medicul are nevoie de un istoric detaliat şi un examen fizic minuţios. Testele sunt de asemenea necesare. Acestea include testele cutanate alergologice, radiografia sinusurilor, tomografia computerizată (care dă o imagine precisă a cavităţilor sinusale) şi examenul microscopic al secreţiei nazale. În multe dintre cazuri, examenul endoscopic oferă detalii locale indispensabile pentru un diagnostic de fineţe. Acesta este realizat cu ajutorul unui instrument fibro-optic subţire şi flexibil ce se introduce prin fose în cavitatea nazală, fiind o metodă foarte utilă şi neinvazivă. Din aceste motive colaborarea eficientă dintre specialistul alergolog şi chirurg otorinolaringolog este decisivă pentru evoluţia pe termen lung a sinuzitei.
Tratament
Tratamentul infecţiilor sinusale necesită de cele mai multe ori o terapie combinată. În cazurile în care sinuzita se dovedeşte a fi cauzată de infecţia bacteriană, pe lângă tratamentul antibiotic adecvat se prescrie şi un medicament pentru asigurarea pasajului de drenaj (prin reducerea obstrucţiei) şi controlul alergiei. Acesta poate fi un medicament decongestionant, mucolitic sau un spray nasal corticosteroid. Antihistaminicele sub forma de tablete, sirop sau pompă nazală, cromoglicatul şi steroizii topici (spray şi pompă nazală) sunt eficiente în controlul alergiei şi al inflamaţiei.
Trebuie reţinut că tratamentul sinuzitei cornice, inclusiv cel antibiotic, necesită tratament deseori de lungă durată care poate ajunge la 4-6 săptâmăni.
Tratamentul de lungă durată pentru controlul şi reducerea sensibilităţii alergice este eficient în prevenirea sinuzitelor la pacienţii alergici. Acesta include imunoterapia cu vaccinuri antialergice (care în medie dureaza 3-5 ani), medicaţia antiinflamatorie, decongestioneantă şi măsuri pentru controlul alergenelor din mediul ambiant.
Este important de reţinut că în sinuzita cronică cu blocaj nazal persistent administrarea timp indelungat a picăturilor dezobstruante nazale cauzeaza ea însăşi obstrucţie nazală. De aceea, nu trebuie folosite decât în caz de infecţie acută şi nu mai mult de 5-7 zile. Pentru prevenirea recidivei de sinuzită unii medici vă pot indica şi doze mici de antibiotice şi medicamente dezobstruante ale sinusurilor în perioadele de risc crescut (de exemplu iarna în perioadele cu endemii virale).
În afară de medicamente o serii de alte proceduri simple pot fi foarte benefice. Acestea includ în primul rand spălături nazale cu apă sărată şi inhalaţii. Spălăturile nazale se efectuează cu o soluţie sărată la temperatura corpului ce se prepară prin adăugarea unei linguriţe de sare în 0.5 litri apă fiartă. Instilaţia se face fie aspirând cu onarădinpalmă, fie cu siringă de 20-30 ml dimineaţa şi seara câte o cană. În cazurile de obstrucţie de persistenţă severă care nu răspund la tratamentul medical cu scopul drenării eficiente a sinusurilor este recomandată consultarea unui specialist ORL.(sursa SRAIC)